Caută

Inovarea – motor al dezvoltării organizațiilor în era tehnologiei

De unde începem să inovăm? La ce riscuri ne expunem? Ce avem de câștigat?

Procesul de inovare este o succesiune de activităţi care încearcă să transforme una sau mai multe idei în produse sau servicii destinate pieţei, adică în bani. Este evident că nu toate ideile se pot transforma în produse pe care piaţa să le accepte, deci să plătească pentru ele. Din acest motiv, pentru a avea un portofoliu de idei suficient de bogat, pentru a avea de unde să alegem, trebuie să dispunem de mai multe surse de idei şi de un mecanism de selectare a lor, înainte de a putea spera că se vor găsi câteva care, ulterior, se vor putea transforma în bani.

Orice schimbare realizată în firmă cu scopul de a îmbunătăţi situaţia ei economică, poziţia ei pe piaţă, condiţiile de muncă ale personalului sau protejarea mediului înconjurător, constituie parte integrantă a procesului de inovare.

Orice schimbare care se doreşte a fi făcută, pentru a fi acceptată de personalul firmei, trebuie să fie precedată de o acţiune de sensibilizare, de informare a oamenilor, mai ales că o schimbare, oricât de nesemnificativă ar fi ea, reprezintă o investiţie, adică, se cheltuiesc bani în prezent, pentru un câştig potenţial în viitor. Finanţatorii, de regulă, acceptă cu dificultate cheltuirea unor sume de bani pentru câştiguri care pot să nu mai vină niciodată. Din acest motiv, înainte de a introduce inovarea ca politică permanentă a firmei, prima acţiune constă în modificarea culturii organizaţionale existente; acest lucru trebuie făcut pentru ca întregul personal să accepte asumarea riscului şi nu numai managerii ei, iar acesta trebuie să devină modul obişnuit de lucru al firmei, pe mai departe. O astfel de firmă poartă numele de firmă inovativă.

Procesul de inovare reprezentând o investiţie în viitor, pe termen lung, trebuie condus ca orice altă activitate conştientă care aduce un folos societăţii. Prin urmare, pentru asta este nevoie de manageri specializaţi în acest domeniu, adică, de manageri de inovare.

Orice schimbare care se doreşte a fi făcută, pentru a fi acceptată de personalul firmei, trebuie să fie precedată de o acţiune de sensibilizare, de informare a oamenilor, mai ales că o schimbare, oricât de nesemnificativă ar fi ea, reprezintă o investiţie, adică, se cheltuiesc bani în prezent, pentru un câştig potenţial în viitor. Finanţatorii, de regulă, acceptă cu dificultate cheltuirea unor sume de bani pentru câştiguri care pot să nu mai vină niciodată. Din acest motiv, înainte de a introduce inovarea ca politică permanentă a firmei, prima acţiune constă în modificarea culturii organizaţionale existente; acest lucru trebuie făcut pentru ca întregul personal să accepte asumarea riscului şi nu numai managerii ei, iar acesta trebuie să devină modul obişnuit de lucru al firmei, pe mai departe. O astfel de firmă poartă numele de firmă inovativă.

Procesul de inovare reprezentând o investiţie în viitor, pe termen lung, trebuie condus ca orice altă activitate conştientă care aduce un folos societăţii. Prin urmare, pentru asta este nevoie de manageri specializaţi în acest domeniu, adică, de manageri de inovare.

Managerul de inovare, ca oricare alt manager, trebuie să respecte principiile managementului general, dar, în acelaşi timp, este nevoie să coordoneze, să urmărească şi să evalueze derularea unor activităţi specifice de inovare, adică procesul de inovare din firmă. El trebuie să planifice, să programeze, să asigure resursele necesare desfăşurării activităţilor de inovare, să-şi asume riscurile inerente oricărei afaceri de risc, să asigure orientarea activităţii colectivului pe care-l conduce către atingerea obiectivelor de dezvoltare ale firmei pentru care lucrează; el trebuie să contribuie decisiv la elaborarea strategiei firmei şi să sprijine activitatea creatoare a întregului personal al firmei.

Managerul de inovare trebuie să fie un bun cunoscător al activităţii de cercetare, să aibe cunoştinţe temeinice de marketing şi să cunoască legislaţia care reglementează finanţarea inovării la diferite niveluri de decizie, să cunoască principalele procese tehnologice ale firmei, limitările lor, să fie un bun conducător de proiecte, adică să fie un adevărat om de afaceri.

Toate aceste aptitudini, necesare unui manager de inovare, nu pot fi dobândite numai prin pregătirea lui universitară de bază, tehnică şi economică. Aceste aptitudini se pot dobândi şi prin pregătire şi specializare în domeniul inovării a managerilor existenţi, a personalului tehnic şi economic din firmă. Cei mai buni manageri de inovare provin dintre managerii care au condus deja proiecte importante ale firmei, în diferite domenii.

Inovaţia este rezultatul material al activităţilor de inovare. Inovaţia reprezintă activitatea de inovare aplicată unui produs sau serviciu anume. Nu toate ideile noi, inovative, se transformă în inovaţii, dar cele din urmă constituie modul de fructificare a activităţii de inovare, în totalitatea ei. Rolul principal al activităţilor de inovare este de a realiza cât mai multe inovaţii reuşite. Raportul dintre costurile activităţii de inovare şi cele legate de realizarea fiecărei inovaţii în parte constituie piatra de încercare pentru managerul de inovare, deoarece nu poţi avea inovaţii reuşite fără activităţi de inovare, dar costurile acestora grevează asupra eficienţii fiecărei inovaţii.

Tipuri de inovare şi factorii care influenţează procesul de inovare la nivelul unei firme

Inovarea este o activitate din care rezultă un produs (bun sau serviciu) nou sau semnificativ îmbunătăţit lansat pe piaţă, sau reprezintă introducerea în propria întreprindere a unui proces nou sau semnificativ îmbunătăţit. Inovarea este bazată pe rezultatele unor tehnologii noi, pe noi combinaţii ale tehnologiei existente sau pe utilizarea altor cunoştinţe obţinute de întreprindere. Inovarea poate fi dezvoltată de întreprinderea inovativă sau de altă întreprindere. Nu vor fi considerate ca inovări vânzările de produse inovative ale unei întreprinderi care au fost realizate sau dezvoltate anterior de către alte întreprinderi.

Inovarea se clasifică în patru tipuri principale:

  • Inovare de produs;
  • Inovare de proces;
  • Inovare organizaţională;
  • Inovare de marketing

Inovarea de produs

Inovarea de produs se referă la bunuri şi servicii cu caracteristici sau intenţii de utilizare care diferă semnificativ de produsele precedente realizate de întreprindere. Aceasta include: specificaţii tehnice noi sau semnificativ îmbunătăţite, componente şi materiale, software (program de calculator) încorporat, utilizator prietenos sau alte caracteristici funcţionale. Inovările de produs pot consta în bunuri şi servicii care sunt în întregime noi pentru firmă sau noi pentru piaţa firmei sau bunuri şi servicii care au fost semnificativ îmbunătăţite.

Inovările de produs exclud:

  • Schimbări sau îmbunătăţiri minore;
  • Actualizări de rutină;
  • Proceduri de control;
  • Schimbări sezoniere sau alte schimbări ciclice (ca de ex. liniile de confecţii);
  • Modificările aduse unui produs la cererea unui singur client, dacă produsele similare, destinate altor clienţi, rămân neschimbate;
  • Schimbări de design care nu alterează caracteristicile funcţionale sau tehnice ale unui bun sau serviciu;
  • Simpla revânzare de noi bunuri şi servicii cumpărate de la alte întreprinderi, cu excepţia bunurilor şi serviciilor dezvoltate şi produse de filialele străine ale întreprinderii.

Exemple de bunuri noi sau semnificativ îmbunătăţite

  • Înlocuirea unor materii prime cu altele având caracteristici îmbunătăţite (ex. textile respirabile, amestecuri uşoare dar rezistente, materiale plastice nepoluante pentru mediul ambiant);
  • Introducerea unor componente noi sau îmbunătăţite la liniile de produse existente (ex. sisteme de frânare ABS, sisteme navigabile GPS în echipamentul de transport, aparate foto încorporate în telefoane mobile, sisteme de fixare pentru îmbrăcăminte );
  • Echipament care are încorporat un software (program de calculator) ce permite utilizarea mai prietenoasă sau mai comodă, ca de ex. aparate de prăjit pâinea care se opresc automat când se prăjeste pâinea sau sisteme GPS care identifică locaţia diferitelor magazine sau service-uri;
  • Adăugarea unor funcţiuni noi: funcţiuni de imprimare faţă-verso, faruri de bicicletă care pot fi reîncărcate cu port

Exemple de servicii inovative

  • Îmbunătăţirea accesului clienţilor, cum ar fi servicii de preluare şi predare a maşinilor închiriate;
  • Serviciul de abonare la DVD-uri (unde clienţii care plătesc o taxă lunară pot comanda un număr prestabilit de DVD-uri prin internet cu livrare prin poştă la domiciliu şi returnare printr-un plic pretimbrat);
  • Introducerea pentru prima dată a serviciilor pe internet cum ar fi: banking, sisteme de plată pe bază de chitanţă, plată electronică şi achiziţionare de bilete de avion sau bilete de teatru, reţea de site-uri sociale;
  • Noi forme de garanţie (de ex. o garanţie extinsă pentru bunuri noi sau utilizate sau pachete de garanţii cu alte servicii cum ar fi: cărţi de credit, conturi bancare sau carduri de fidelitate pentru clienţi);
  • Instalarea de sisteme de încălzire cu gaze în exteriorul restaurantelor sau la terasele cu bar sau instalarea unor ecrane video în avioane, autobuze sau trenuri.

Inovarea de proces

Inovarea de proces apare atât în sectoarele de servicii cât şi în sectoarele de producţie şi include metode de producţie noi sau semnificativ îmbunătăţite: logistice, sisteme de furnizare şi distribuţie şi activităţi “back office” cum ar fi întreţinere, cumpărare şi operaţiuni contabile. Ele includ schimbări semnificative în tehnici specifice, echipament şi/sau software, intenţionând să îmbunătăţească calitatea, eficienţa sau flexibilitatea unei activităţi productive sau a unei activităţi de aprovizionare sau să reducă riscurile privind siguranţa mediului ambiant.

Inovările de procese exclud:

  • Schimbări sau îmbunătăţiri minore;
  • O creştere a capacităţilor de producţie sau servicii prin adăugarea unor sisteme de prelucrare sau logistice, care sunt similare cu cele deja existente;
  • Inovări care au o interfaţă importantă cu clientul, cum ar fi serviciul de preluare şi livrare (acestea sunt inovări de produs).

Exemple de metode inovative de producere de bunuri şi servicii

  • Instalarea unor tehnologii de fabricaţie noi sau îmbunătăţite, cum ar fi echipament de automatizare sau senzori în timp real care pot regla procesele;
  • Echipament nou necesar pentru produse noi sau îmbunătăţite;
  • Dezvoltarea producţiei asistată de computer sau altă tehnologie de îmbunătăţire a capacităţilor de cercetare, cum ar fi echipament de bioimagistică;
  • Procesare mai eficientă care reduce cerinţele pentru consumul de materiale

şi energie pe unitatea de produs rezultat.

Exemple de metode inovative logistice, de furnizare şi de distribuţie

  • Introducerea unui cod de bare sau chip-uri RFID (Radio Frequency Identification) pentru a urmări materialele prin intermediul lanţului de aprovizionare;
  • Sisteme de radio navigaţie prin satelit GPS (Global Positioning Systems) pentru echipament de transport;
  • Răspuns automat furnizorilor care utilizează schimb de date

Inovarea organizaţională

Inovarea organizaţională reprezintă implementarea unei schimbări semnificative în practicile de afaceri ale întreprinderii, organizarea responsabilităţilor şi luării deciziilor la locul de muncă, care include formare profesională sau instruire pentru creşterea competenţelor şi responsabilităţilor şi organizarea relaţiilor externe cu alte întreprinderi sau instituţii publice. Ele intenţionează să îmbunătăţească capacitatea inovativă a firmei sau caracteristicile de performanţă, cum ar fi calitatea sau fluxul muncii sau timpul de răspuns la oportunităţi şi crize. Inovările organizaţionale de obicei implică schimbări la mai mult de un lanţ furnizor al întreprinderii şi sunt mai puţin dependente de tehnologie decât inovările de proces.

Schimbările organizaţionale ar trebui să fie gândite înainte şi să fie parte a unei decizii conştiente ca parte a unui management pentru îmbunătăţirea performanţelor întreprinderii. Aceasta nu înseamnă că schimbarea organizaţională trebuie să aibă succes pentru a fi numărată ca inovare doar dacă există o schimbare măsurabilă a randamentului, precum productivitatea sau vânzările directe.

Inovările organizaţionale exclud:

  • Schimbări în strategia managerială, care nu sunt însoţite de introducerea unei schimbări organizaţionale semnificative;
  • Introducerea unei noi tehnologii care este utilizată numai pe un departament al firmei (de ex. în producţie). Acestea sunt de obicei inovări de proces;
  • Simplele extensii ale schimbărilor organizaţionale care au fost deja implementate în trecut sau în cadrul unui departament al întreprinderii. De ex., reorganizarea sarcinilor într-o unitate a întreprinderii nu este inovare organizaţională dacă aceeaşi reorganizare a fost deja implementată într-o altă unitate proprie a întreprinderii.

Exemple de inovări în practicile de afaceri

  • Stabilirea unor echipe formale sau informale de lucru pentru îmbunătăţirea accesului şi împărtăşirea cunoştinţelor între diferite departamente, cum ar fi cel de comerţ, cercetare, producţie
  • Introducerea unor standarde de control al calităţii pentru furnizori şi subcontractori;
  • Sisteme de furnizare de management pentru a optimiza alocarea resurselor de la sursele de intrare până la furnizarea finală a produselor;
  • Prima introducere a unor stimulente pentru performanţă individuală sau de grup;
  • Prima introducere a teleworking-ului (o muncă practicată de la distanţă cu ajutorul calculatoarelor şi telecomunicaţiilor) sau a biroului “fără hârtie”.

Exemple de inovări organizaţionale referitoare la organizarea muncii

  • Reducere sau creştere în structura ierarhică de luare a deciziilor;
  • Schimbări în responsabilităţi, cum ar fi acordarea unui control mai substanţial şi responsabilitate asupra proceselor muncii pentru personalul productiv, de distribuţie sau de vânzare;
  • Introducerea Sistemului de Performanţă Înaltă de Lucru (High Performance Work System-HPWS) caracterizat de o organizare holistică înfăţişând structuri ierarhice plate, rotaţia locurilor de muncă, echipe auto-responsabile, multi-tasking (rularea mai multor programe informatice în acelaşi timp), o implicare mai mare a angajaţilor cu pregătire medie în luarea deciziilor şi înlocuirea canalelor de comunicaţii verticale cu cele orizontale;
  • Sisteme de formare profesională sau de instruire noi, cum ar fi video la fiecare staţie de lucru a angajatului care înfăţişează provocări în curs de desfăşurare pentru întreprindere sau care furnizează informaţii referitoare la modernizarea calificării cu scopul de îmbunătăţire a abilităţii angajaţilor în recunoaşterea problemelor şi în preluarea responsabilităţii;
  • Crearea unei directii noi, de ex. prin împărţirea managementului de marketing şi de producţie în două direcţii sau alternativ, o schimbare pentru a integra direcţiile.

Exemple de inovări în relaţii externe

  • Prima utilizare a unei surse de cercetare sau producţie din afara întreprinderii dacă aceasta aduce o schimbare în modul în care fluxul activităţii este organizat în întreprindere;
  • Prima utilizare a alianţelor care solicită personal care să lucreze împreună cu personalul din altă organizaţie, incluzând schimbările de personal

Inovarea de marketing

Inovarea de marketing se referă la schimbări semnificative în modul în care o întreprindere îşî vinde pe piaţă bunurile şi serviciile inclusiv schimbările în design şi ambalare. Multe dintre ele pot fi utilizate prima dată de întreprindere. De ex. prima utilizare a produsului pe internet pentru o linie de produs este o inovare dar a doua utilizare a internetului pentru plasarea produsului pentru o linie diferită de produse sau pentru o piaţă geografică diferită nu este o inovare.

Inovările de marketing exclud:

  • Schimbări de rutină şi sezoniere, cum ar fi cele din industria confecţiilor;
  • Publicitate, cu excepţia celei bazate pe folosirea unor mijloace noi de

Exemple de inovări de design şi ambalare

  • Design nou pentru produsele existente, cum ar fi card-uri cu memorie şi flash purtate ca bijuterii;
  • Design nou pentru produse de consum, cum ar fi aparatele electrocasnice proiectate pentru apartamente foarte mici;
  • Adaptarea ambalajului la pieţe specifice (de ex. ambalaje diferite ale aceleiaşi cărţi pentru copii şi pentru adulţi).

Exemple de inovări pentru promovarea produsului

  • Împachetarea bunurilor şi serviciilor existente în noi moduri pentru apariţia pe diferite segmente de piaţă;
  • Dezvoltarea de mărci pentru linii noi de producţie;
  • Utilizarea pentru prima dată a produsului prin lead-eri de opinie, celebrităţi sau grupuri particulare care sunt la modă sau organisme care se ocupă de trend-ul produsului;
  • Utilizarea pentru prima dată a produsului realizată prin televiziune, prin cărţi sau filme;
  • Utilizarea pentru prima dată a reţelei de marketing viral sau

Exemple de inovări privind plasarea produsului

  • Utilizarea pentru prima dată a vânzărilor în magazine care sunt accesibile numai deţinătorilor de carduri de credit sau carduri de recunoştinţă;
  • Utilizarea pentru prima dată a unui program mass-media pentru o anumită instituţie (de ex. televiziune cu circuit închis pentru spitale, autobuze sau trenuri care conţin programe pentru stimularea vânzărilor);
  • Utilizarea pentru prima dată a marketing-ului direct prin e-mail, telefon, sau poştă folosind o bază de date a clienţilor creată pe baza persoanelor individuale care vizitează website-uri pentru informare sau pentru a se bucura de o recompensă pentru ” utilizator sau cumpărător frecvent”;
  • Utilizarea pentru prima dată a unui comerţ cu amănuntul exclusiv, cum ar fi vânzarea produselor de marcă sfârşit de serie în magazine

Exemple de inovări pentru stabilirea preţurilor

  • Stabilirea pentru prima dată a unor preţuri variabile în funcţie de momentul achiziţiei sau după locaţia cumpărătorului;
  • Utilizarea pentru prima dată a stabilirii preţurilor de penetrare sau a preţurilor cu strategie agresivă (loss leader- un produs vândut la un preţ mic pentru stimularea preţurilor profitabile) pentru stabilirea cotei de piaţă şi recunoaşterea brand-ului;
  • Prima utilizare a sistemelor de discount cum ar fi carduri de fidelitate

Cele mai recente

Inovarea – motor al dezvoltării organizațiilor în era tehnologiei

Tot ce trebuie să știi despre Internship

Tot ce trebuie să știi despre Internship Act normativ: Legea nr.176/2018 privind internshipul Intern – Persoana care prestează o activitate specifică, precizată în fişa de

Formular de înscriere rapidă

Îți mulțumim pentru interesul acordat programelor noastre de formare! Toate informațiile despre acest curs se regăsesc și în pagină. Dacă nu ai timp să le parcurgi acum, nu-ți fă nicio grijă. Completează formularul, iar specialistul nostru de formare te va contacta în cel mai scurt timp pentru a-ți oferi toate informațiile de care ai nevoie.